marți, 19 iulie 2011

Marturie

   Noapte si singuratate.Temnnita fara sfarsit.Trup fara suflet.Damnat sa traiesc in intuneric si sa tanjesc dupa lumina.AH! Lumina,soare!Cuvinte dureroase.Ce sunt eu?!Nimic,doar sete.Sete care ma-nebuneste...doar durere si haos.Mormantu-mi este casa.
   Oricine  ma stie,nimeni nu ma cunoaste.Nu cu adevarat.Sunt o creatura a noptii,a intunericului,a mortii,a a sangelui.Sunt un monstru,pentru sange traiesc.Aduc numai moartea.Sunt creatura diavolului.Mi-am vandut lui sufletul.Sufar,sunt intemnitat,dar n-am puterea sa mor,sa mor fericit intalnind pentru ultima oara dulcele sarut al soarelui.
   Sunt vampir.
   Multe mituri si legende ma descriu.Pretutindeni.Multe sunt adevarate.Eram Lamashtu in Mesopotamia,Lamia in Grecia,moroi,strigoi in Romania,upir in Rusia.Cu foarte multi ani in urma am fost o fiinta umana.Aproape am uitat acele vremuri,acei scurti ani...mi-a ramas doar amintirea dogoritoare a soarelui,a luminii,un dor care m-a injunghiat in fiecare zi a lungii mele existente.La inceput a fost numai placerea.Astazi doar dorul si agonia imi sunt aproape.Am ajuns sa regret alegerea facuta.Cat am fost om iubeam ceilalti oameni,acum doar ii vanez,cu ei imi potolesc setea arzatoare care totdeauna ma doboara...Imi gasesc extazul si agonia in esenta vietii,sangele.Incerc sa-i rezist,ma chinui in ghearele halucinante ale lichidului rosu,incerc sa ma opresc,dar nu pot,viata se scurge in propriile-mi vine mai dulce ca oricand.Trec din loc in loc,din veac in veac,din victima in victima,iar in urma mea ramana doare durere.
   Sunt incapabil sa iubesc!
   Posed calitati si abilitati la care oamenii pot doar visa.Nemurire,frumusete ametitoare,viteza precum vantul,simturi animalice;nu simt frica si durerea fizica.Am o eternitate la dispozitie pentru conoastere nelimitata.Totul si totusi nimic.
   Sunt neputincios!
   As da eternitatea  pe o zi ca om.Sa simt viata,sa iubesc cu ardoare  si sa pot sa stau intins pe iarba jilava a diminetii la primele raze ale soarelui,sa ma topesc in caldura lui,s-o simt pe pielea-mi acum rece.
   Recitesc marturia scrisa.Imi da putere.Ma simt prins intr-un vid si trebuie sa scap,chiar daca acesta-mi va fi sfarsitul.!
   Soare...

5 comentarii: